Familia Ștefănescu, în centrul imaginii George Stephanescu, fondatorul Operei Române. In stânga jos, pictorul Gabriel Stephanescu-Arephy alături de arh. Victor G. Stephanescu
Arhiva de fotografie a arh. Victor G. Ștefănescu (scris și Stephanescu/ Stephanesco, 1877 – 1950) a fost descoperită după mai bine de 100 de ani și conține imagini rarisisme sau unicat cu edificii din București (Bufetul de la Șosea), Constanța (Moscheea Carol I) sau Alba Iulia (Catedrala Reîntregirii – Catedrala Încoronării), realizate prin autocromie, cea dintâi tehnică de fotografiere în culori, brevetată de frații Lumiere în anul 1903.
Arh. Victor G. Ștefănescu semnează proiectul Moscheii Carol I din Constanța și cel al Bisericii Anglicane din București
Arh. Victor G. Ștefănescu semnează importante clădiri proiectate în București și marile orașe ale României în prima jumătate a secolului al XX-lea. Apropiat de Regele Carol I, arh. Victor G. Ștefănescu a realizat clădirea Institutului Geologic (1908), terasa și decorația interioară a Cercului Militar, clădirea Poștei și Centralei Telefonice de pe bd. Dacia (1923), restaurarea Geamiei Hunchiar din Constanța (1907), proiectul Moscheii Carol I din Constanța (1910 – 1913), Biserica Anglicană din București (1910 – 1914), Gara Cotroceni (1929) și extinderea Gării de Nord (1928-1932). Despre extraordinara arhivă de fotografie, cu primele imagini color realizate în România la începutul secolului al XX-lea, despre trecutul, prezentul și, poate, viitorul Gării de Nord, citiți mai jos un interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu.
Arh. Victor G. Ștefănescu, Diplomat al Școlii speciale de Arhitectură din Paris (1896 – 1901), absolvită cu Medalie de aur și Diplomă pentru primul loc
Arh. Victor G. Ștefănescu a fost fiul lui George Stephanescu (1843 – 1895), compozitor, dirijor, profesor și fondator al Operei Române. A fost Diplomat al Școlii speciale de Arhitectură din Paris (1896 – 1901), absolvită cu Medalie de aur și Diplomă pe primul loc. Întors în București, arh. Victor G. Ștefănescu urmează o carieră didactică la Școala de Belle-Arte din București, unde a fost profesor de perspectivă (1904 – 1909), cât și una de arhitect-coregraf la Teatrul Național (1907 – 1916). În perioada 1908 – 1936 a fost inspector tehnic al C.F.R. și a realizat extinderea Gării de Nord (1928 – 1932), conform datelor descoperite în arhive de Oana Marinache, istoric de artă (întreaga biografie – pe arhivadearhitectura.ro.
O parte din arhiva arh. Victor G. Ștefănescu a fost publicată în excelentul volum monografic “Arh. Victor Ștephanescu între stilul național și modernism”, semnat de arh. Radu Cornescu și apărut sub egida Academiei Oamenilor de Știință din România și a OAR – Dobrogea, Editura Fundației Andrei Șaguna.
Arh. Victor G. Ștefănescu a participat la războiul din 1913 (Al doilea Război Balcanic) și la Primul Război Mondial (sublocotenent, căpitan de geniu), fiind onorat cu mai multe medalii și distincții militare: Bene Merenti (1913), Steaua României (1913), Crucea Sf. Vladimir (1916), Crucea de război (1917). Victor G. Ștefănescu a fost implicat în realizarea Arcului de Triumf din București (director tehnic, 1935 – 1936), precum și la construirea Catedralei Încoronării din Albă Iulia, a Reședinței Regale și a Palatului Episcopal (1921 – 1922). Arh. Victor G. Ștefănescu a fost fratele mai mare al pictorului Gabriel Stephanescu-Arephy (1893 – 1976).
Arh. Victor G. Ștefănescu a fost martorul transformării orașelor, pentru care ne-a lăsat instantanee autocrome de mare valoare
Arhiva de fotografie a arh. Victor G. Ștefănescu surprinde o latură patrimonială de mare preț, pentru prima dată vedem proiecte de arhitectură inedite fotografiate în timpul realizării lor, locuri, peisaje sau chipuri ale unei lumi dispărute. Arh. Victor G. Ștefănescu a fost martor al transformării orașelor pentru care ne-a lăsat instantanee autocrome uimitoare.
Arhiva de fotografie a fost scoasă la licitație de către urmașii familiei Ștefănescu. Evenimentul va avea loc în zilele de 4, 5 și 7 martie, 2024, la Casa de Licitații Historic, singura casă de licitații din România dedicată bibliofiliei, fotografiei istorice și documentelor pe hârtie.
Este o uriașă descoperire pentru România, multe dintre aceste fotografii fiind realizate prin tehnica de autocromie
Cezar Florea, director Historic: Este ceva mult mai important, este o uriașă descoperire pentru România, multe dintre aceste fotografii fiind realizate prin tehnica de autocromie. Practic, sunt printre primele fotografii color din lume. Autocromia a fost inventată de frații Lumiere în anul 1903 și este surprinzător faptul că arh. Victor Ștefănescu a folosit procedeul la scurt timp, imaginile sunt datate 1907, 1908, 1910. Până la descoperirea arhivei de fotografie a arh. Victor Ștefănescu nu s-a știut că în România au existat plăci de sticlă, clișee autocrome. Arhiva conține fotografii de familie, imagini cu mai multe edificii proiectate de arhitectul Ștefănescu, inclusiv fotografii de la Expoziția Generală Română din anul 1906 de pe Câmpia Filaretului (se împlineau 40 de ani de domnie a Regelui Carol I și 25 de ani de la proclamarea Regatului României) , Bufetul de la Șosea etc. Mai sunt și fotografii cu peisaje și portrete de țărani, ceea ce, de asemenea, este o mare descoperire. Noi nu știam că există fotografii color cu țărani la anul 1910, este ceva unic pentru România. Clișeele sunt ștampilate cu brandul Lumiere. Pe cutiile plăcilor de sticlă scrie ca exportul lor este interzis și cu toate acestea, arh. Victor Ștefănescu le aduce în țară și reușește să facă fotografii autocrome extraordinare.
Prin testament, Regele Carol I i-a lăsat arhitectului Ștefănescu ceasul lui de buzunar de tip hunter din aur galben de 14K, marca Golay Fils & Stahl din Geneva
Cezar Florea, director Historic: Avem multe fotografii cu Moscheea Carol I din Constanța, din clipa în care a început construcția și până la final, dar și fotografii necunoscute din interiorul moscheei. Avem clișee fotografice pe sticlă în varianta pozitivă sau monocromă. Cele mai multe și cele mai importante fotografii ne arată Catedrala Încoronării de la Alba Iulia, acolo avem peste 35 de clișee, nepublicate și neștiute. Printre piesele care fac parte din licitația Historic se află și ceasul de buzunar al Regelui Carol I. Datorită faptului că a fost foarte apropiat de Regele Carol I, arh. Ștefănescu a fost trecut în testament. Ceasul de buzunar de tip hunter din aur galben de 14K este marca Golay Fils & Stahl din Geneva și a fost fabricat în perioada anilor 1900. Capacul principal este decorat cu monograma Regelui Carol I, iar pe unul dintre capacele ceasului regăsim gravate cuvintele ”Arhitect Ștefănescu”. Foarte puțini dintre cei apropiați de Regele Carol I au fost trecuți în testament. Sunt fotografii unicat, foarte scumpe, mai ales cele realizate până în anul 1910, vorbim de pionieratul fotografiei color.
Citiți articolul integral, aici: Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
