Chintesenţa creaţiei picturale a lui Gabriel Stephănescu-Arephy este surprinsă într-o mică încăpere a familiei, unde pereţii găzduiesc afişele expoziţiilor în cartierul galeriştilor de pe Sena.
Si cred că nimic nu ar putea să descrie mai bine valoarea unui artist, decât machete ale propriilor afişe, la expoziţii în breasla pictorilor parizieni.
Gabriel Stephănescu (Arephy), mezinul familiei, fiul lui George Stephănescu şi al soţiei acestuia, mezosoprana Alexandrina Gavalla, s-a născut la Bucureşti, în octombrie 1893. La numele său a adăugat cu mândrie particula „Arephy”, după numele localităţii argeşene unde se afla reşedinţa de vară a familiei, Conacul Arefu.
Pictorul Stephănescu – Arephy, fiul muzicianului George Stephănescu, fondator al Operei Române din București, a crescut într-un mediu artistic bogat, fiind încă din copilărie în contact cu personalități ale vremurilor. Ca mezin al familiei, a fost ocrotit îndeosebi de Victor, unic născut al lui George Stephănescu şi al primei sale soţii. Între cel mai mare fiu și mezin, născuţi la o diferenţă de vârstă de mai bine de 17 ani, a existat o lungă şi frumoasă prietenie. Fraţi după tată, Victor și Gabriel au locuit în aceeaşi casă, proiectată ca locuinţă a familiei de către Victor, în stilul arhitectural art-deco. Victor şi Gabriel au colaborat în proiecte comune, iar din documentaţiile scrise pe care le-am consultat, există opere de pictură murală ale fratelui mai tânăr în cadrul lucrărilor de arhitectură ale fratelui cel mare. Conform sursei biografice redutabile pe care ne bazăm, o astfel de pictură murală efectuată de către Gabriel Stephănescu-Arephy se regăseşte în Catedrala Încoronării din cetatea Alba Carolina, proiect arhitectural al lui Victor Stephănescu.
La Bucureşti a fost elevul lui Vermont şi al lui Demetrescu-Mirea, iar mai apoi stagiile sale ca tânăr pictor s-au desfăşurat în Geneva şi la Paris (atelierul lui Ferdinand Hodler şi Academia Liberă a lui Andre Lhote).
Participant frecvent la fenomenul plastic din Paris, a expus lucrări în saloanele oficiale ale artiştilor francezi şi la saloanele independenţilor din Franţa. A fost membru fondator, în 1921, al Sindicatului Artelor Frumoase şi Societar al Salonului Independenţilor din Paris, începând cu anul 1928.
Lucrările sale au fost prezentate în expoziţii personale, în galerii pariziene dar şi acasă, în România. Începând cu anul 1919, a participat în mod constant la saloanele oficiale româneşti si la expoziţiile de stat din ţară.
Îl regăsim, de asemenea, în documente care atestă achiziţionarea lucrărilor sale, în anii ’60 şi ’70, de către Fondul Plastic, precum şi în colecţii muzeale.
Dintre operele monumentale sunt următoarele lucrări de referinţă: patru mozaicuri pentru Cazinoul din Mamaia, aflate în prezent la Muzeul de Artă din Constanţa, două panouri la Casa Flavian (actualmente Ambasada Rusiei în Bucureşti), precum şi Tâmpla şi Mozaicurile Catedralei Reîntregirii din Alba Carolina, operă arhitectonică a fratelui său, Victor Stephănescu.
Expoziţiile personale ale pictorului:
Maison d’Art – Bucureşti, în 1920 şi 1923
Galeriile Bernheim Jeune – Paris, în 1924
Sala „Mozart” – Bucureşti, în 1930
Galeria „Valerie Marie Brisot” – Paris, în 1934
Atelierul său – Bucureşti, în 1940
Sala „Nicolae Cristea”, Bucureşti, în 1967
Galeria „Levy Mathurin”, Paris, în 1968
Galeria „Vibenga”, Lausanne, în 1968
Galeria „Knut Gunther, Paris, în 1974 – ultima expoziţie în viaţă, a pictorului.
Postum, lucrările sale au fost expuse la Galeria „Eforie” în 1976 şi la Muzeul Judeţean Argeş, în 1977. Sub patronajul Primăriei Sectorului 2, în anul 2006 a fost organizată o importantă expoziţie cuprinzând tablouri din toată perioada de creaţie a pictorului Gabriel Stephanescu-Arephy.
Articole despre Gabriel Ștephănescu – Arephy
Articol despre Gabriel Stephanescu Arephy, scris de Petre Pandrea
Invitații la expoziții, diverse articole despre pictorul Gabriel Stephănescu-Arephy
