Compozitorul

Istoriile frumoase de familie includ venirea lui Mihail Hagi Stephan, din Munții Pindului. Era aromân și, în fuga lui de turci, a ales plaiurile mioritice. Cu banii asigurați într-o bancă austriacă, bogatul comerciant a cumpărat, pe la 1810, moșia de la Arefu, aparținând, la acea vreme, Banului Filipescu.

S-au dus procese multe la moșie, căci obștașii o revendicau, în baza unei scrieri pe piele de iepure, primită, spuneau ei, de la însuși Vodă Țepeș. Pielea de iepure nu a fost niciodată găsită, iar Conacul Arefu este și astăzi un simbol al familiei Ștephănescu.

Unicul fiu al bogatului comerciant, rezultat din binecuvântata sa nuntire cu Maria, sora unui căpitan al lui Tudor Vladimirescu (familia logofătului Crețescu, din Târgu-Jiu) a fost George Stephan(escu) – nume de familie după tatăl aromân, litera „f” lipsind între chirilice și transcriindu-se fonetic prin „ph”.

George Ștephănescu, căruia familia i-a rememorat deja meritele într-o carte apărută în anul 2010 („George Ștephănescu – Opera și imagini din viață” – Editura Paco), absolvă la 16 ani Colegiul Sf. Sava, fiind vorbitor fluent a patru limbi străine, franceză, germană, greacă, italiană și cunoscător de latină. Părinții i-au sprijinit talentul pentru muzică, astfel încât George a mers să își desăvârșească studiile la Paris. A trăit în capitala Franței războiul, asediul și, mai apoi, Comuna …

Întemeietor al Operei Române, cu bucurie îl regăsim și astăzi pe George Ștephănescu pe portative, în băncile de studiu de la Conservator.

Mezosoprana Alexandrina Gavalla, cea de-a doua soţie a muzicianului George Ștephănescu, mama pictorului Gabriel Ștephănescu-Arephy.

Cariera sa în compoziție, mentalitatea vizionară în sprijinirea tinerelor talente, spiritul său larg, geniul său de antemergător au dăruit verilor umbroase de la Conacul Arefu voci inegalabile de soprane și tenori. Reședința a găzduit pe rând tineri compozitori, oameni de artă, transformându-se frecvent în locul amplu de emulație progresistă unde scriitori au creat, actori au dat reprezentații, tineri elevi și-au desăvârșit studiile de canto.

Pianul lui George Ștephănescu, adus pe car cu boi de la Dunăre, după lunga sa călătorie pe apă începută la Viena, a primit mângâierea mâinilor artiștilor mari și ale unor frumoase poete, precum Iulia Hașdeu, îndrăgostite de aerul proaspăt al munților vecini. Iar Caragiale, inspirat într-una dintre verile „arefene” de o istorie din satele dimprejur, a scris, chiar acolo, la conac, sub umbra unui nuc secular, „Năpasta”.

*Pianul lui George Stephănescu, adus de la Viena*

Scriitori (Alecsandri, Caragiale, Delavrancea), tenori, mezosoprane şi actori (Notarra, elevii săi), cu toţii au fost oaspeţi ai primitoarei familii Ștephănescu în frumoasa lor casă, reşedinţă de vară, Conacul Arefu, situat în valea superioară a râului Argeş, într-un splendid decor deluros şi împădurit. Casa de la Căpăţâneni-Arefu a fost construită în stil elveţian, cu ajutorul unui constructor italian, în aproximativ 2 ani. Materialele folosite au fost locale, piatra, cărămida si lemnul.